O producţie medie la hectar de 6 tone la cultura de rapiţă! Pare uluitor, dar asta şi-a propus să obţină, în viitorul nu foarte îndepărtat, Dimitrie Muscă, omul recordurilor din agricultura românească. Şi are toate şansele să atingă acest obiectiv, l-a asigurat expertul israelian Eliezer Frumerman, fost director de ţară la Makhteshim Agan (actualul Adama), în prezent consultant privat şi un bun cunoscător al agriculturii de la noi.

Suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană (UE) la media productivităţii vacilor de lapte, arată datele publicate de Eurostat la finalul lunii ianuarie 2018.

Principalele surse de finanţare ale marilor companii din industria agroalimentară pentru realizarea investiţiilor au fost şi au rămas creditele şi resursele proprii, mai puţin fondurile europene. Aceasta, deoarece, în actualul PNDR, unităţile de dimensiuni ceva mai mari nu pot beneficia de sume care să susţină pe deplin nevoile de investiţii de la acest nivel de producţie. În ceea ce priveşte absorbţia banilor europeni de către unităţile mai mici, aici intervine problema cofinanţării proiectelor. 

Vânzarea terenurilor a devenit o temă sensibilă. Mai ales vânzarea pământului către cetăţenii din alte ţări europene a generat reacţii asemănătoare celor din anii nouăzeci, când participanţii la anumite mitinguri strigau în stradă: ”Nu ne vindem ţara”. Tranzacţiile au loc însă în cadru legal, în baza tratatului de aderare a României la UE şi a Legii 17/2004, care a adus noi reglementări în piaţa funciară. 

Odată cu apropierea desprimăvărării, fermierii se pregătesc să iasă în câmp la primele lucrări ale campaniei din noul sezon agricol. Vremea bună de lucru de la sfârşitul lunii februarie a permis aprovizionarea cu îngrăşămintele minerale pe bază de azot şi potasiu a culturilor înfiinţate în epoca optimă, întrucât la pornirea în vegetaţie plantele au nevoie hrană.

Traian Ghinoiu lucrează în agricultură de 54 de ani, la un nivel la care multă lume încă visează. Născut, acum aproape o veşnicie, în Băleştii Gorjului, mai precis în 1946, munca, norocul şi determinarea l-au făcut din truditor, boier tocmai în satul său natal.

În timp ce Petre Daea desfăşoară cea mai ambiţioasă campanie de promovare a oii din istoria Ministerului Agriculturii, Liliana Dobre duce lâna într-un domeniu la care nici măcar ministrul Agriculturii nu s-a gândit: arta. 

La mijlocul lunii decembrie 2017, Facultatea de Management a USAMV Bucureşti, împreună cu Federaţia Naţională PRO AGRO, a organizat evenimentul ,,Promovăm împreună România”.

Cu sediul la Bruxelles, CEMA este un organism ce reprezintă interesele producătorilor europeni de maşini şi echipamente agricole, fiind o voce avizată şi respectată în relaţia cu factorii de decizie legislativă şi politică la nivelul blocului comunitar. Având în vedere angajamentul asumat de promovare şi sprijinire a activităţilor inovatoare în întreaga industrie, CEMA a făcut deja o serie de propuneri pe lângă Comisia Europeană cu privire la viitorul Politicii Agricole Comune. 

Investiţiile în echipamente agricole depind semnificativ de preţul cerealelor! Afirmaţia este o realitate pe care o argumentează Ulrich Adam (foto), secretarul general al Asociaţiei Industriei Europene pentru Maşini Agricole (CEMA), într-un interviu acordat revistei FERMA.

Finalul anului 2017 a adus membrilor Organizaţiei de Producători CERASUS Cotnari, judeţul Iaşi, o foarte mare bucurie, respectiv finalizarea investiţiei în linia de sortare - spălare - calibrare a fructelor de toamnă, şi anume la speciile măr şi păr. Valoarea proiectului a fost de peste două sute de mii de euro, fondurile fiind asigurate din resurse proprii.

Timp de nouă zile (24 februarie - 4 martie), Centrul de Expoziţii Porte de Versailles din Paris va fi capitala mondială a agriculturii. Tema expoziţiei agricole internaţionale din 2018 este: "Agricultura, ca o aventură colectivă". 

Şi nu va fi până ce nu se vor găsi cele mai bune şi rezonabile mijloace care să ducă la satisfacerea deopotrivă a intereselor majore, atât ale patrimoniului genetic apicol naţional, cât şi ale crescătorilor de albine.

Sezonul fătărilor la oi şi la capre a început. Crescătorii trebuie să fie pregătiţi pentru ca acest proces să decurgă în cele mai bune condiţii. Una dintre măsurile care trebuie luate din timp este procurarea materialelor necesare pentru identificarea mieilor şi iezilor. Faţă de anii precedenţi, la fătările din acest sezon TATUAREA produşilor a devenit OBLIGATORIE! 

În ultimii 20 de ani, consumul de carne a înregistrat o creştere semnificativă, tendinţă în care s-a înscris şi carnea de ovine, care are însuşiri nutritive şi dietetice remarcabile. Carnea provenită de la speciile de animale de fermă conţine toţi aminoacizii necesari organismului uman şi este bogată în vitamine din complexul B (B1, B2, B6, B12), acid nicotinic şi pantotenic şi conţine o gamă largă de săruri minerale. 

Publicul larg, consumatorul, este din ce în ce mai preocupat de calitatea vieţii animalelor de rentă până ce acestea ajung alimente de origine animală pe masa lor. Este şi cazul viţeilor din rasele de lapte care, în mod convenţional, sunt separaţi la naştere de mamele lor, după care sunt alăptaţi artificial. 

Este perioada în care în orice fermă, indiferent de numărul de animale, se folosesc furaje fibroase sau, pe înţelesul tuturor, fânuri. Furajele fibroase reprezintă un component de bază în alimentaţia erbivorelor în perioada de stabulaţie. 

Ultima lună de iarnă este aici, iar proprietarii de livezi se gândesc deja la lucrările pe care trebuie să le execute în aşteptarea primăverii. Până acum am avut parte de o iarnă blândă, nesperat de caldă, dar acesta nu este neapărat un semn bun. Un îngheţ târziu la începutul primăverii poate fi un dezastru pentru arborii care au pornit deja în vegetaţie. Dar să fim optimişti şi să vedem care sunt cei mai importanţi paşi ce trebuie făcuţi pentru a pregăti livada înainte de trezirea la viaţă a naturii. 

Anul trecut, gărgăriţa frunzelor de porumb (Tanymecus dilaticollis Gyll) a avut, la fel ca şi vremea, un comportament atipic. Deşi, la prima vedere, condiţiile climatice din primăvara lui 2017 nu erau favorabile atacului, totuşi, în multe zone din sudul şi sud-estul ţării insecta a dat mari bătăi de cap fermierilor. Unii s-au văzut nevoiţi să întoarcă plantaţia de porumb. S-au semnalat atacuri mari şi în sole unde s-au tratat seminţele. În plus, au fost probleme şi la cultura florii-soarelui. 

Omul din greşeli învaţă. Dar trist este faptul că de multe ori învaţă greşit. Deşi nu suntem nici pe aproape de semănatul grâului, totuşi credem că este momentul potrivit pentru a aprofunda acest subiect (abordat şi în numerele anterioare), pentru că acum încă se pot vedea foarte bine o serie de consecinţe în câmp.