Pe finalul anului trecut am stat de vorbă cu un cunoscut agricultor din judeţul Brăila, care an de an cultivă 250-300 hectare cu soia, obţinând producţii medii care se apropie de 5 tone la hectar. Este vorba despre inginerul Iosif Ţicra, administrator al SC Agroleg SA Silistraru, specialist pasionat de munca pe care o face, agronom cu o vastă experienţă în agricultura brăileană.  

Condiţiile climatice din toamnă şi de la începutul iernii, atât sub aspect termic, cât şi al precipitaţiilor, au fost prietenoase, astfel că începutul noului an ne-a găsit cu toate culturile de toamnă răsărite pe întreaga suprafaţă semănată, pregătite pentru a parcurge iarna în bune condiţii.

E oficial! Operatorii din sistemul de agricultură ecologică nu vor mai fi sancţionaţi financiar de APIA dacă organismele de control vor stabili că terenurile şi produsele au fost contaminate accidental, fără ca operatorul să aibă vreo vină. Decizia a fost luată în Parlament, prin modificarea OUG 34/2000, iar noile prevederi au fost publicate în Monitorul Oficial chiar în ziua de Crăciun. 

Cu toate că anul 2017 a devenit istorie, multe dintre evenimentele desfăşurate în anul care s-a încheiat vor avea, neîndoielnic, efecte asupra porcului românesc în anul în care am păşit. Oricât de mult şi-ar dori unii să vorbim despre ce s-a întâmplat în 2017 şi ce se va întâmpla în acest sector în 2018, doar din perspectiva îngustă, naţională, realitatea nu poate fi ocolită sau ignorată: producţia cărnii de porc este o industrie globalizată, supusă regulilor implacabile ale cererii şi ofertei. De aceea, haideţi să vedem retrospectiv care au fost mişcările pieţei şi ce ne-au învăţat acestea. 

Deşi România a înregistrat la finele lui 2017 cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, din păcate, există sectoare în care în loc de progres, avem pierdere. Ne referim la zootehnie, în speţă la efectivele de bovine. Cauzele? Îmbătrânirea populaţiei, sistemul subvenţiilor, lipsa păşunilor, preţurile de desfacere şi multe altele. 

Este o adevărată provocare ca în orice afacere sau iniţiativă să găseşti acea nişă care să îţi dea şansa de a ieşi din rândul mulţimii. Acest lucru se aplică şi în domeniul agriculturii, iar Marian Coneac este un exemplu de urmat în rândul producătorilor de cereale. 

Numeroşi crescători de oi au beneficiat de schema de minimis pentru achiziţionarea de berbeci de rasă, schemă instituită de două ori, în 2014 şi în 2016, cuantumul sprijinului fiind 2500 de lei pentru un exemplar. Programul de minimis a primit, desigur, numeroase critici, îndreptate cu precădere asupra calităţii genetice a berbecilor tranzacţionaţi. 

Spre final de an 2017, timp de două săptămâni m-am aflat într-o localitate din sudul Franţei, ocazie cu care am putut să văd la faţa locului cum este pusă problema, în mass-media locală, referitor la subiectul pesticidelor candidate la înlocuire.

Pe 7 decembrie 2017, la sediul Reprezentanţei Comisiei Europene din Bucureşti, Mihail Dumitru, director general-adjunct în cadrul Direcţiei Generale Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DG AGRI) din cadrul CE, a prezentat noul plan al viitoarei Politici Agricole Comune, strategie cuprinsă în documentul adoptat pe 29 noiembrie, la Bruxelles, cu titlul „Viitorul Alimentaţiei şi Agriculturii”.

Scriam în primul număr Ferma din luna decembrie 2017 despre tendinţa clară de modificare a structurii livezilor înfiinţate în România în ultimii ani, în sensul că se manifestă un apetit tot mai mare pentru culturile de nuc şi de cireş. Însă foarte mulţi investitori se aventurează în înfiinţarea de plantaţii pomicole cu specii aparent mai bănoase, fără a deţine informaţiile tehnice necesare succesului.